De ce este imposibil să eliminăm în totalitate fenomenul de burnout?

Având în vedere că ziua de lucru devine tot mai lungă, stresul cronic este tot mai frecvent și oboseala cuprinde angajați din aproape toate domeniile, ar putea fi timpul să regândim ideile despre burnout.

În vreme ce suprasolicitarea era un fenomen întâlnit la locul de muncă, cifrele au crescut în timpul pandemiei.

• Oamenii de știință au descoperit, în premieră, o moleculă care absoarbe gazele cu efect de seră
• John Herschel și contribuțiile aduse astronomiei. „Respectul de sine este piatra de temelie a oricărei virtuți”

Un studiu efectuat în luna martie 2021, la care au participat 1.500 de angajați din mai multe domenii, arată că 67% dintre respondenți consideră că în timpul izolării au simțit mai multă oboseală decât înainte de instituirea restricțiilor.

Și totuși, au trecut deja trei ani de atunci, dar semnele care ar arăta că starea de burnout se reduce sunt infime.

Cum vor angajatorii să reducă stresul pentru subordonați?

În teorie, un mod de lucru flexibil ar însemna creșterea șanselor ca un angajat să se bucure de echilibru între viața privată și cea profesională. De acest beneficiu s-ar bucura și angajatorii, deoarece ar crește productivitatea subordonaților. Multe companii au început să arate că le pasă și au luat măsuri: de exemplu, oferă angajaților mici avantaje, precum abonamente la sălile de fitnes sau acoperirea unor cheltuieli.

În ciuda acestor factori, rapoartele cu privire la burnout sunt, în continuare, în creștere, situație ce nu mai poate fi asociată cu restricțiile cauzate de pandemie, notează BBC.

Prevalența indică faptul că acest fenomen deja s-a instalat pe termen lung și nu mai poate fi eliminat, chiar dacă angajatorii încearcă să vină cu soluții. În aceste condiții, experții subliniază că ar fi mai bine ca angajații și companiile să se concentreze mai degrabă asupra gestionării stării de burnout, decât asupra eliminării lui în totalitate.

„Chiar și înainte de COVID-19, noi am văzut că starea de burnout s-a transformat, dintr-un factor de risc întâlnit la profesiile de la nivel mai înalt și stresante, în ceva ce deja devine o problemă de sănătate publică”, a explicat Alex Soojung Kim Pang, autorul cărții „Why you get more done when you work less”.

De ce trebuie gândit discursul despre burnout?

Cauzele principale ale suprasolicitării includ volum mare de muncă pe termen lung și mediul de lucru toxic. Alex Soojung subliniază că, de fapt, astfel de practici la locul de muncă sunt des întâlnite de zeci de ani încoace.

„Multe companii au simțit că sunt îndreptățite să ceară mai multe ore de muncă din partea angajaților și să extragă maximul de potențial de la ei, pentru a avea rezultate în final”, a mai spus autorul.

Una dintre soluții ar fi modul de lucru hibrid, dar programul flexibil are, de asemenea, un preț: angajații muncesc mai multe ore peste program decât o făceau atunci când veneau la birou.

„De prea multe ori, asta înseamnă că munca nu se oprește niciodată. Ești disponibil oriunde te-ai afla și oricând”, mai spune Soojung.

În aceste condiții, discursul despre burnout ar trebui regândit, spun specialiștii. Chiar dacă fenomenul nu poate fi eliminat în totalitate, măsurile pentru atenuarea efectelor nu trebuie abandonate.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Poate stresul să accelereze albirea părului? Iată ce spune știința

Un nou studiu arată că muzica are, într-adevăr, efect antistres

Vești bune! Un studiu constată că nivelul de stres zilnic scade pe măsură ce îmbătrânim

Stresul repetat accelerează îmbătrânirea ochilor, arată studiile